Bosworth Toller's

Anglo-Saxon

Dictionary online

flód-lic

Grammar
flód-lic, of a river.
Entry preview:

Flódlic fluminalis, An. Ox. 56, 198. Add

foreþanc-lic

(adj.)
Grammar
foreþanc-lic, adj.

Providentcautious

Entry preview:

Provident, cautious Ðæt hí ongiten mid foreðonclicre gesceádwísnesse provida consideratione perpendant, Past. 433, 33

freónd-leás

Entry preview:

Add: without relatives, orphan Doem ðǽm freóndleásan judicare pupillo, Ps. Srt. 9, 39. Ne forlét ic iúih freóndleása ł aldorleása ( orfanos ), Jn. L.R. 14, 18

freónd-lic

Entry preview:

Add: amicable Mid freóndlicre and mid bróþorlicre geþeahte amicali et quasi fraterno consilio, Bd. 3, 22; S. 292, 8. In þám freóndlican geflite in hac amica contentione. Gr. D. 116, 6

friþ-leás

Entry preview:

Substitute: Outlawed. Cf. friþ, Gif hwá þæne friðleásan man (hominem pro culpa exiliatum, expulsion quem Angli uocant friðleásne man, exlegem) healde, Ll. Lbmn. 318, ii

fót-lic

(adj.)
Grammar
fót-lic, adj.
Entry preview:

on foot, that is done on foot Folga mé ná þæt án on fótlicum gange, ac eác swilce on gódra ðeáwa geefenlǽcunge. Hml. Th. ii. 468, 21. fig. pedestrian, low in style Fótlic pedestre, i. uile. Germ. 403, 12

fram-lád

Grammar
fram-lád, v. from-lád
Entry preview:

in Dict

fréced-lic

(adj.)
Grammar
fréced-lic, adj.
Entry preview:

Perilous Hit ús is frécenlic (frécedlic, v.l. ), Hml. A. 139, 24

freó-lác

Entry preview:

might be feminine

forliger-lic

(adj.)
Grammar
forliger-lic, adj.

Adulterous

Entry preview:

Adulterous Þǽre forligerlicere adulterinae, An. Ox. 4246. Forligerlicum incesto, 4249. Forligerlicum húsum prostitutis, 5174

for-lor

(n.)
Grammar
for-lor, n. (not m.).
Entry preview:

Ðone látteówdóm ðæs forlores ducatum perditionis, Past. 33, 9. Ðæt forlor hira frecennesse perditionis suae discrimina, 403, 13. Forlor amisionem, Wrt. Voc. ii. 100, 10. Add

frófor-lic

(adj.)
Grammar
frófor-lic, adj.
Entry preview:

Consolatory, of consolation Hé cwæð fróferlicum wordum tó ús eallum: 'Conuertimini, filii, reuertentes,' Wlfst. 49, 16

frum-líc

(adj.)
Entry preview:

Substitute: <b>frum-lic</b> original, primitive. v. next word, and cf. frym-lic

frymþe-lic

Entry preview:

Add: frymþ-lic original Frymþlices originalis, An. Ox. 5061. In bysene ðǽre frymðlican (frymþelecan, v. l.) cirican in exemplum primitiuae ecclesiae, Bd. 4, 23; Sch. 468, 3. Of þám frymþelican (frymþ-, frumsceapenan, v. l. ) frumgewrite, Wlfst. 252,

ge-lást

Entry preview:

Substitute: performance, act of performing Þæt hé ús þurh his gife gefultumige tó geláste his geboda, R. Ben. 5, 4. a performance, what is performed as an obligation, a vow. Cf. gelǽstan; 2 Þé bið ágolden gelást tibi reddetur uotum, Ps. Rdr. 64, 2:

ge-léf

(adj.)
Entry preview:

weak Geleófe yldo aetate prouectae Bd. 3, 8; Sch. 222, 1. (?)

Linked entries: léf ge-leóf

ge-líc

(n.; adj.)
Grammar
ge-líc, es; n.
Entry preview:

Substitute: what is like 'Ic nát nánwiht Godes gelíces ( Deo simile)' . . . 'Ic wondrie þín, hwí þú secge þæt þú Gode náwiht gelíces nyte (nihil te nosse Deo simile )'. . . Gyf ic wiht him gelíces wiste, ic wolde þat lufian, Solil. H. 15, 13-19. Næfð

gelógend-lic

(adj.)
Grammar
gelógend-lic, adj.
Entry preview:

Disposable, that is to be laid in order Þá gelóhgenlican recolligenda, R. Ben. I. 63, 5

ge-lóm

(adj.)
Grammar
ge-lóm, adj.
Entry preview:

Frequent Hí worhton áne cyrcan þám hálgan, for þan þe gelóme ( or adv. ?) wundra wurdon set his byrgene. Hml. S. 32, 172. Þá wunda þe þá hǽþenan mid gelómum scotungum on his lîce macodon, 182. Hé mid gelómum siccetungum mǽnde, 31, 1019

Linked entry: -lóm

geoc-led

(n.)
Grammar
geoc-led, geoc-let, geoc-leta
Entry preview:

a yokelet (an old Kentish name for a small farm, D.D.) Mediam partem unius mansiunculae, id est án geocled ubi ecgheannglond appellatur, Txts. 455, 4. Án ioclet, C. D. i. 249, 20. In loco ubi ab indegenis ab occidente Kasingburnan appellatur demediam